Emisiile globale din industria modei au crescut cu 6,3% între 2023 și 2024, conform actualizării din 2026 a „Foii de parcurs către emisii nete zero” (Roadmap to Net Zero) realizată de Apparel Impact Institute. Aceasta a fost a doua creștere anuală consecutivă, un rezultat pe care organizația îl atribuie în primul rând utilizării tot mai mari a fibrelor – în special a poliesterului derivat din petrol.
Această constatare scoate la iveală o tensiune centrală în domeniul modei sustenabile. Proiectele de eficiență și cele privind energia regenerabilă pot reduce emisiile la nivelul unităților individuale, însă emisiile totale pot crește în continuare atunci când producția se extinde mai rapid decât se realizează aceste îmbunătățiri.
De la promisiunile brandului la proiecte de fabrică
Raportul susține că următoarea etapă a decarbonizării trebuie să aibă loc la nivelul unităților operaționale. Aceasta presupune transformarea unor angajamente generale în măsuri concrete, precum electrificarea sistemelor termice, utilizarea energiei electrice din surse regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice, cu prioritate în zonele unde cererea de energie și căldură este cea mai ridicată.
Prelucrarea textilelor în unitățile de nivel 2 (Tier 2) este deosebit de importantă, deoarece vopsirea, finisarea și alte procese pot necesita cantități semnificative de căldură. Schimbarea materialelor contează, dar la fel de important este și sistemul energetic care susține fiecare etapă a producției.
Raportul evidențiază exemple de progrese înregistrate. PUMA a anunțat că sursele regenerabile au acoperit aproximativ 33% din energia utilizată de fabricile sale principale în 2025, depășind astfel ținta de 25%. Shenzhou International Group a raportat că energia electrică din surse regenerabile a reprezentat peste 60% din consumul total în 2024 și o reducere de 16,8% a emisiilor din categoriile Scope 1 și 2 în perioada 2020–2024. H&M Group a redus numărul fabricilor furnizoare (din categoriile Tier 1, 2 și 3) care utilizează cazane pe cărbune la nivel local de la 118 în 2022 la 10 în 2025.
Aceste exemple arată ce este posibil din punct de vedere tehnic. Ele nu demonstrează că întregul sector se află pe drumul cel bun.
Problema de finanțare se situează în amonte.
O mare parte din amprenta operațională a industriei modei le revine furnizorilor, în timp ce puterea de cumpărare și marjele aferente vânzării către consumatori se concentrează adesea în alte segmente ale lanțului valoric. Furnizorii se pot confrunta cu o lipsă de capital accesibil, de angajamente ferme de achiziție sau de acces la energie electrică curată și la infrastructura rețelei.
Prin urmare, Institutul solicită mărcilor, instituțiilor financiare, factorilor de decizie și partenerilor de implementare să își împartă povara financiară și operațională. În absența unei astfel de alinieri, un furnizor s-ar putea vedea nevoit să investească în echipamente cu durată lungă de viață, confruntându-se în același timp cu comenzi pe termen scurt și cu presiuni asupra prețurilor.
Nu este vorba doar despre o problemă de tehnologie. Este o chestiune legată de cine își asumă riscul, cine captează valoarea și dacă acordurile comerciale susțin tranziția pe care o promovează.
Emisiile absolute reprezintă adevărata tabelă de scor.
Intensitatea emisiilor de carbon măsoară emisiile per articol vestimentar, per kilogram de material sau per unitate de venit. Deși utile, acești indicatori se pot îmbunătăți în timp ce emisiile totale cresc. Obiectivele climatice depind de reduceri în valoare absolută, nu doar de un raport mai favorabil asociat unui volum de producție în creștere.
Prin urmare, cele patru priorități ale raportului sunt interconectate: implementarea proiectelor la nivelul unităților de producție, finanțarea furnizorilor, replicarea soluțiilor verificate și gestionarea creșterii producției concomitent cu realizarea unor reduceri absolute.
Modelele circulare pot contribui prin prelungirea duratei de utilizare a produselor, creșterea eficienței utilizării materialelor și reducerea cererii de fibre virgine. Acestea nu înlocuiesc decarbonizarea rapidă a sectorului energetic în activitățile de producție.
The Mythic Mode perspectivă
Moda sustenabilă devine credibilă atunci când accentul se mută de la etichete către infrastructură. Amprenta unei piese vestimentare este determinată de fibre, energie termică și electrică, echipamentele din fabrică, logistică și durata de utilizare a produsului.
Creșterea de 6,3% reprezintă o estimare la nivelul industriei, bazată pe metodologia Institutului și pe datele disponibile, și nu un inventar măsurat cu precizie pentru fiecare producător în parte. Valoarea acesteia este una orientativă și operațională: progresele izolate sunt depășite de creșterea întregului sistem.
Întrebarea decisivă pentru branduri nu mai este dacă un proiect-pilot poate funcționa. Ci dacă finanțarea, practicile de achiziție și implementarea la nivelul fabricilor pot transforma intervențiile dovedite în practici obișnuite, la scara impusă de obiectivul climatic.